Primăria Comunei Dobresti
Înapoi la:HomeSunteţi la:RELIEFUL SI VEGETATIA
Dobresti  nr.323A (417240) +40 259 325 400 primaria@primdobresti.ro
 
 
 
 
 
 
Consultare Taxe
şi impozite
ON - LINE
Comuna noastra
Program de
Cooperare
Comunicate
de Presa

Consultare taxe şi impozite ON - LINE

Despre comuna noastra

Centrul de afaceri în agriculturǎ Dobresti
 

Comunicate de Presa

Relieful si Vegetatia________Modificată în : 23.06.2014

 Relieful comunei Dobresti este dominat de zona deluroasa care margineste latura estica si nord-estica a comunei, pe coridorul de la Luncasprie spre Racas si in continuare spre zona muntoasa , cu inaltimi de aproape 700 m , continuand spre nord de la coposenii Dobrestilor cu dealurile inalte spre Varciorog (400m inaltime) in timp ce spre sud-vest se desfasoara sesul aferent Vaii Topii si localitatea Cornisesti.

 

Formele de relief reprezentative , care margheaza specificul geografic al comunei , sunt conturate de sistemul gen „amfiteatru” al satelor Luncasprie, Dobresti si Topa de Sus, fiecare dintre localitati cu deschideri „aerisite” in directia sud-vestica , asa cum sunt Dealul Busuiocului , care separa satele Topa de Sus de Dobresti si dealul Vii care separa satul Luncasprie de Dobresti, acestor forme de relief asociindu-se lacul artificial din Luncasprie (Barajul) amenajat in partea nordica a satului , la poalele dealurilor Racasului.

Solul si bogatiile solului – invelisul de soluri din satele comunei Dobresti este destul de diferit, intalnindu-se soluri slab productive ( corodosulul) in zona deluroasa ( Dobresti, Luncasprie, Racas) , pana la soluri cu fertilitate medie (luvosolul, gleiosolul) in partea „de vale” a satelor mentionate dar si pe zona de deal din celelalte sate, pana la soluri cu fertilitate buna (faeozionul) in zona de ses a satelor Topa se Sus, Topa de Jos, Cornisesti, Hidisel si Crincesti.

Solurile comunei sunt in general sarace in elemente nutritive fapt ce determina randamentele la hectar reduse in consecinta productiile agricole mici, fiind necesare atat lucrari de ameliorare precum si aprovizionarea solului cu cantitati necesare de azot, fosfor si potasiu.

Bogatiile solului aferente comunei Dobresti sunt relativ diverse si in structura existenta pot si contribuie decisiv la asigurarea resurselor materiale si financiare ale procesului de dezvoltare si la consolidarea economica a gospodariilor populatiei.

-terenurile arabile ocupa 21% din suprafata comunei , cu bonitate mijlocie , mai ales in zona joasa a comunei

            -fondul forestier, una din principalele resurse atat datorita ponderii pe care o reprezinta 58,5% din suprafata comunei cat si prin structura de speciiautohtone, deosebit de valoroase dar si exotice.

            -pasunile sunt o categorie de terenuri bine reprezentata ca suprafata (in total 12%) constituie un suport util pentru cresterea animalelor.

            -vii si livezi care ocupa 12% din suprafata agricola a comunei , reprezinta categorii de folosinta ce se interfereaza in general , in zona colinara , in culturile de pomi fructiferi iar printre acestia cu fanete.

            -produse accesorii ale padurilor si pasunilor ( ciupercile comestibile, fructele de padure, plantele medicinale, castanele comestibile, murele fragii de camp) constituie reale surse de subzistenta ale categoriilor defavorizate ale populatiei dar si pentru valorificarea lor industriala, pe piata interna sau la export, de catre agentii economici locali care isi propun ca obiect de activitate asemenea indeletniciri productive.

            -lacul de acumulare Vida este un punct de atrctie deosebita, mai ales in timpul verii , pentru locuitorii comunei Dobresti si nu numai. Lacul , cu o suprafata de 5 hectare luciu de apa , are un fond piscicol bogat  (neexploatat la capacitate) si este totodata sursa de apa industriala pentru spalarea minereului dar asigura si apa potabila a localitatii Dobresti si Luncasprie.

            -cheile Videi si pesterile , alaturi de celelalte fenomene carstice si zone deosebit de frumoase si cautate de catre turisti , constituie o importanta resursa valorificabila, insa acest lucru impune efort investitional pentru a realiza amenajari si dotari specifice.

            -zacamantul de bauxita (minereul de aluminiu) ramane una dintre principalele resurse naturale care in conditiilereluarii exploatarii in subteran si de suprafata – poate determina o reactivare a procesului dezvoltarii si bunastarii in satele comunei Dobresti si nu numai.

            -carierele de calcar , una activa la Valea Magurii, la nord de Dobresti si doua cu posibilitati de redeschidere , dupa necesitati (la valea Nurii si la Km 80) piatra de calcar fiind folosita in constructii , pentru calcinare ( la fabricarea varului) si concasata, pentru diverse utilitati de constructii si la reparatii de drumuri.

            -armonia, frumusetea peisajelor pe care le ofera localitatile comunei Dobresti mai cu seama zona colinara ( Dobresti, topa de Sus, Luncasprie, Racas), cu deschiderile gen „amfiteatru” ce se prefigureaza in „bataia ochiului”, etaland privelisti odihnitoare, tamaduitoare in fiecare anotimp al anului, fiecare acestea avand farmecul sau. 

Flora si fauna – asociatiile de vegetatie din cadrul comunei sunt dispuse intr-o zonalitate verticala , datorita treptelor de relief ce se desfasoara dinspre zona muntoasa. Masivele forestiere sunt alcatuite  preponderent din paduri de foioase cu dominarea fagului si sunt intrerupte de poieni largi, in special in zonele carstice.

Datorita microclimatului mediteraneanacteristic unor zone , sunt prezente , prin adaptare si aclimatizare , unele specii lemnoase de mare productivitate si importanta economica precum castanul comestibil , stejarul de Slavonia, stejarul rosu american, molidul austriac, bradul caucazian, duglas-ul american iar dintre speciile autohtone, gorunul si ciresul, carpenul, frasinul, alunul.

Din categoria plantelor cultivate amintim:

-plante tehnice industriale; floarea soarelui , canepa.

-plantele leguminoase:varza, ceapa,usturoiul , patrunjelul, spanacul, mararul , fasolea,morcovul , cartoful.

-plante cerealiere:porumb, grau, ovas, orrz.

-plante furajere:lucerna , trifoiul, sfecla,

-plantatiile pomicole: marul, parul, ciresul, visinul, prunul , piersicul.

-plantatiile viticole: vita de vie este prezenta in principal in curtile gospodariilor , preponderent din categoria hibrizilor.

-plantele ornamentale: bujorul, muscatele , macul de gradina, zorelel, ciubotica cucului, busuiocul, calaparul.

-plantele medicinale:salcamul, coada soarecelui, musetelul, rostopasca, sunatoarea, teiul, papadia, menta, macesul, socul, coacazul negru.

Fauna comunei Dobresti este alcatuita din elemente central europene , in regiunile deluroase si elemente panonice specifice Campiei Crisurilor, asociate in zone si etaje faunistice ce corespund , in mare parte cu zonele si etajele de vegetatie.

Dintre speciile de animale salbatice care se intalnesc azi, caracteristice acestor tinuturi, trebuie amintite rozatoarele, unele pasari si reptile (din fauna alpina) iar fauna padurilor este reprezentata prin prezenta speciilor de importanta cingetica, cum ar fi: cerbul, ursul, mistretul, capriorul, lupul, vulpea, iepurele , rasul, jderul de padure, numeroase pasari precum corbul, cucul, mierla, cotofana , turturica, cucuveaua , huhurezu si mai ales fazanul.

Prin padure si liziere de padure traieste viezurele, veverita, pisica salbatica iar pe langa gospodarii, dihorul, soarecele si sobolanul.

Reteaua paraurilor, raul Vida si barajul de acumulare de la Luncasprie cuprind o importanta fauna ihtilogica ( pastravul indigen, pastravul curcubeu, lipanul, mreana, scobarul, cleanul si mai rar crapul, stiuca si altele.

 

Clima -caracteristic pentru mediul climateric al comunei Dobresti este prezenta climatului temperat continental caracterizat prin veri calduroase si ierni blande, cu un maxim de precipitatii la sfarsitul primaverii si inceputul verii, dar si cu deficit din acest punct de vedere in lunile iulie si august. Temperatura medie anuala este de 10,5gr.C iar suma precipitatiilor anuale este de 635 mm. Clima este caracterizata zonelor deluroase, fara diferentieri de etaje climatice. Precipitatiile abundente se datoreaza in special curentilor de aer incarcati  cu vapori de apa ce vin din campia Tisei si intalnesc bariere impadurite si mai inalte, producandu-se condensarea. Perioadele de umiditate ridicata alterneaza cu perioade in care precipitatiile sunt foarte sarace. Iarna propriu-zisa se instaleaza masiv la sfarsitul lunii decembrie.

 

            Temperaturile si precipitatiile care au loc in zona comunei Dobresti, cu relief specific zonei de deal si ses, se situeaza de regula , sub media inregistrata la nivelul judetului Bihor.

 
Ultimele pagini vizitate de dvs: